Statut şi organizare

1.De ce în cadrul AGVPS din România nu se acordă personalitate juridică și nici un fel de autonomie filialelor de vânătoare?

Filialele de vânătoare și/sau pescuit sportiv sunt structuri din cadrul asociațiilor afiliate sau neafiliate la AGVPS, nicidecum ale AGVPS. În concluzie, doar adunările generale ale acestor asociații pot decide în privința acordării personalității juridice (limitate) și autonomiei economice și decizionale (limitate) filialelor din structura lor. Iar aceasta, prin modificarea corespunzătoare a statutelor asociațiilor în cauză. Exemplele AJVPS Sibiu, AJVPS Mureș și altor asociații care au căutat un răspuns rațional la întrebarea pusă, sunt interesante de analizat, urmărit, urmărit și luat în considerare.

2. Cum se poate deveni vânător ?

Răspunsul nu este la fel de simplu precum întrebarea. Pentru început, doritorul trebuie să se adreseze unei asociaţii care are în gestionare fonduri cinegetice. De preferat, asociaţiei care gestionează fondul cinegetic în care candidatul doreşte să-şi desfăşoare, în viitor, activitatea de vânător. Dacă asociaţia respectivă are locuri libere şi dacă solicitantul are împliniţi cel puţin 17 ani, primeşte cererea tip, completată de cel în cauză, i-se comunică acceptul şi este repartizat la o grupă de vânători, ţinând seama de eventuala preferinţă a solicitantului, pentru efectuarea stagiaturii. În perioada de cel puţin un an de stagiatură, candidatul trebuie să-şi însuşească un minim de cunoştinţe teoretice şi practice necesare viitorului posesor de armă de vânătoare, care trebuie să ştie: când, cum şi unde poate face uz legal de aceasta.Urmează un examen de vânător, pe baza unui dosar complet întocmit de candidat împreună cu reprezentanţii împuterniciţi ai asociaţiei vânătoreşti, la care trebuie făcută dovada însuşirii minimului e cunoştinţe despre care s-a făcut vorbire.  După promovarea examenului, urmează eliberarea permisului de vânătoare şi repartizarea vânătorului într-o grupă, care are în responsabilitate gestionarea unui fond cinegetic. Obţinerea permisului de armă constituie o altă etapă. Mai înainte trebuie absolvit însă şi un curs special de cunoaştere a armamentului şi muniţiei de vânătoare, precum şi a legislaţiei în materie.

Precizări privind aspectele succint prezentate se pot găsi în art. 28 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, actualizată şi Regulamentul pentru obţinerea permiselor de vânătoare – anexa nr.1 la Ordinul MADR nr. 539/2008.

3. Ce condiţii trebui să îndeplinească un cetăţean străin, membru al unui stat UE, pentru a putea dobândi permis de vânătoare permanent în România?

Cetăţeanul străin în cauză, fie că este cetăţean al unui stat UE fie că nu, trebuie să aibă domiciliul sau rezidenţa în România şi să îndeplinească, cumulativ, condiţiile legii pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent (să aibă minim 18 ani, să fi efectuat un an stagiatură, să fi luat parte la o instruire practică într-un poligon, să fi absolvit examenul de vânător şi să nu fi săvârşit infracţiuni cinegetice în ultimii 3 ani).

4. Un proaspăt absolvent al examenului de vânător întreabă de ce este obligat să achite cotizaţia de membru vânător la asociaţia care l-a pregătit şi în cadrul căreia a susţinut examenul de vânător pentru obţinerea permisului de vânătoare permanent.

Calitatea de membru vânător al unei organizaţii vânătoreşti, după susţinerea şi absolvirea examenului pentru dobândirea permisului de vânătoare permanent, se obţine de la data eliberării carnetului de membru vânător al acesteia, condiţionat de achitarea prealabilă a cotizaţiei de membru stabilită statutar.
După eliberarea „carnetului de membru”, organizaţia vânătorească solicită, pentru noul său membru, tipărirea, în vederea eliberării, a „permisului de vânătoare permanent”. Aceasta este ordinea legală a obţinerii documentelor de vânător, care derivă atât din reglementările în materie, cât şi din obligaţiile pe care le are organizaţia vânătorească faţă de membrii acesteia.